Tu tata! 

Cand am pasit, timid in lume, erai acolo tata, mi'ai zambit, 

Cu ganguritul de copil eu incercam sa deslusesc smerit, 

Ce lume ma'nconjoara, ce zgomote aud in jur? 

Eram atunci, eu tata, atat de mic si atat de pur. 

 Cand m'am nascut eu tata, s'a mai nascut o stea,  

Si'n lumea tumultoasa, mi'ai spus ca e a mea.

Asta e steaua ta copile, mi'ai spus cu glas domol, tu tata,

Iar tu esti steaua mea copile, ce'n viata asta imi e data. 

  
Si mana'n mana am mers, noi tata, pe drumul vietii cum era firesc...
M'ai invatat sa plang, sa rad, m'ai invatat sa sper si sa'mi doresc,
M'ai invatat, tu tata, sa buchisesc in carti,
Si m'au vrajit de'atunci tacute taine, ascunse in coperti.

 

Mi'ai spus, tu tata, ca am sa fiu pe cerul vietii, atat cat steaua mea, 

Mi'ai spus ca universul am sa'l cunosc, de'as vrea, 

Mi'ai spus ca fiecare om, in lume, este legat de steaua sa, 

Si ca din toate stelele din lume, doar eu sunt steaua ta. 

Si'acum eu ratacesc pe cerul vietii mele singur tata!!!
Copil tampit ce sunt nu inteleg de ce te'ai dus pe data?
Cand tu mi'ai spus ca eu sunt steaua ta,
Ca'n lume toti vom exista cat va trai o stea!