sâmbătă, 17 aprilie 2010

Suflete...

O privea intens in ochi ori de cate ori se intalneau,minute in sir…ar fi putut sa stea pierdut in ochii ei,privindu`i sufletul probabil ca zile intregi…avea ochii atat de frumosi si sufletul atat de sublim incat parea o zana din povesti…

Se uita la ea cu tandrete si isi trecu mainile prin parul ei…”ce vreau de la tine?” isi spuse in gand…”vreau sufletul tau!!...vreau sa`l sadesc alaturi de al meu…vreau sa`l ud in fiecare zi cu sentimentele mele…vreau ca iubirea ce ti`o port sa fie raza de soare care sa`l rasfete cu atingeri calde…vreau ca rodul sufletelor noastre sa se numeasca “iubire”…sa fie un fruct mare,rosu,zemos,plin de aroma si savoarea vietii…

“Nu vreau sa sufar”…”nu vreau sa ma doara”…”nu esti barbatul potrivit pentru mine”…ii rasunau in minte vorbele ei rostite atunci cand vocea ratiunii razbatea din razboiul pe care ea il purta cu sufletul ei…

“Sufletele noastre tanjesc unul dupa atingerea celuilalt” ii spusese el insa asta o stia si ea,avea momente cand se lasa prada emotiilor si se pierdea in mangaierile lui insa mintea ei analitica castiga,uneori, razboiul dus cu propria sa inima…


Doua suflete pe cararea vietii isi vorbesc unul altuia…doua suflete tradate candva isi regasesc linistea atunci cand sunt impreuna…doua suflete ignorand tumultul vietii se regasesc si`si alina suferintele…doua suflete care s`au descoperit in infinitatea aleatorie a vietii…

4 comentarii:

  1. ca de fiecare data, ma faci sa iti traiesc randurile.. cum reusesti?!.. uof..

    RăspundețiȘtergere
  2. nu fac nimic special,le citesti,le intelegi cum crezi tu de cuviinta si le traiesti...daca e cazul:)

    RăspundețiȘtergere
  3. superb...absolut superb...insa oare cum vor reusi sa supravietuiasca??? uffff...ce-i si cu dragostea asta...:)

    RăspundețiȘtergere
  4. Sufletel,povestea celor doua suflete este o...poveste fara sfarsit:)

    RăspundețiȘtergere